Judecătorii Curții de Apel București resping propunerea privind pensiile magistraților
Judecătorii Curții de Apel București resping propunerea legislativă a Guvernului privind pensiile magistraților
Decizia recentă a judecătorilor Curții de Apel București a stârnit discuții aprinse în rândul comunității juridice. Acești judecători, reuniți în Adunarea Generală pe data de 24 noiembrie 2025, au decis, cu o majoritate covârșitoare, să respingă propunerea legislativă a Guvernului României referitoare la modificarea reglementărilor privind pensiile magistraților. Dintre cei 243 de judecători, 216 au fost prezenți, iar 215 au votat împotrivă, demonstrând astfel unitatea și seriozitatea poziției lor.
În declarația oficială făcută de reprezentanții Curții, se subliniază că decizia a fost luată în conformitate cu susținerea continuă a demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție. Această mișcare reflectă nu doar o reacție la propunerea legislativă, ci și un mesaj clar despre importanța stabilității și protecției drepturilor magistraților în România.
Noul proiect de lege, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost adus în atenția publicului săptămâna trecută, în cadrul procedurii de transparență decizională. Conform acestui proiect, cuantumul pensiei ar urma să fie stabilit la 55% din baza de calcul, care este formată din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă. Această propunere a generat controverse, având în vedere contextul economic și social delicat în care își desfășoară activitatea Justiția.
Un alt aspect crucial al proiectului îl reprezintă perioada de tranziție până la vârsta de pensionare, stabilită la 65 de ani, care va fi de 15 ani începând cu 1 ianuarie 2026. Astfel, se preconizează că perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de 10 ani, contribuind astfel la o mai bună adaptare a magistraților la cerințele contemporane.
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat rapid la dezechilibrul creat de propunerea legislativă ai cărei termeni sunt încă în dezbatere. CSM a anunțat că va trimite proiectul legii către instanțe și parchete, invitându-le pe acestea să convoace adunări generale pe 24 și 25 noiembrie pentru a centraliza punctele de vedere. Apoi, Plenul CSM se va întruni pentru a emite avizul instituțional, subliniind astfel procesul democratic și participativ pe care îl promovează în rândul comunității juridice.
România se află într-o situație presantă, având termen limită până pe 28 noiembrie pentru a rezolva problema pensiilor magistraților, o chestiune considerată un jalon important în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Neîndeplinirea acestei obligații ar putea atrage după sine pierderi financiare semnificative, estimative la 231 de milioane de euro, un aspect ce nu poate fi trecut cu vederea în contextul crizei economice actuale.
Deciziile luate de instituțiile juridice în perioada următoare vor avea un impact major asupra stabilității sistemului judiciar din România. Este esențial ca orice modificare legislativă să fie bine fundamentată și să reflecte realitățile sociale și economice ale țării noastre.
