Horațiu Potra rămâne în arest preventiv, după ce ÎCCJ a respins contestația formulată împotriva deciziei Curții de Apel București.
Horațiu Potra rămâne în arest preventiv
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, miercuri, să respingă contestația formulată de Horațiu Potra, menținând astfel măsura arestului preventiv în dosarul în care acesta este acuzat de acțiuni îndreptate împotriva ordinii constituționale. Decizia este una importantă, având în vedere acuzațiile grave care planează asupra inculpatului.
Contextul arestării
În data de 27 aprilie 2026, Curtea de Apel București a confirmat legalitatea arestării preventive a lui Horațiu Potra, stabilind ca măsura să fie reevaluată într-un termen de maxim 30 de zile. Acest procedeu s-a impus având în vedere gravitatea faptele reproșate, ce vizează destabilizarea stabilității naționale.
Capturarea în Dubai
Orațiu Potra a fost reținut în Dubai în septembrie 2025, moment în care a cooperat cu autoritățile române pentru a fi adus în ţară, o procedură ce de obicei s-ar fi putut dovedi complicată din cauza lipsei unui acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a revenit în România pe 20 noiembrie 2025, însoțit de fiul și nepotul său, o mișcare care a atras atenția asupra rețelei de complicități în care era implicat.
Rechizitoriul procurorilor
Potra, împreună cu Călin Georgescu, un fost candidat la președinție, și alți 20 de suspecți, a fost acuzat de complot pentru a pune în pericol ordinea legală din România. Anchetatorii susțin că, în urma deciziei Curții Constituționale din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale, Georgescu s-a întâlnit clandestin cu Potra pentru a discuta planuri de acțiune care implicau recruțarea de elemente paramilitare și provocarea de violențe în timpul manifestațiilor.
Planul de acțiune subversiv
Conform documentelor de anchetă, la întâlnirea de la Ciolpani, cei doi au conceput un plan prin care Potra și grupul său ar fi trebuit să desfășoare acțiuni violente, având ca scop deturnarea protestelor pașnice. Această strategie prevedea manipularea emoțiilor colective în contextul tensiunilor sociale, dorind astfel să schimbe ordinea constituțională și să afecteze exercitarea puterii de stat.
Pregătiri pentru violență
Procurorii au descoperit că Potra a organizat un grup paramilitar format din 21 de persoane, care avea ca obiective protestele ce urmau să aibă loc în București. Acesta s-a pregătit să utilizeze mașini pentru a mobiliza participanți și a induce haos în mijlocul manifestării. În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliția a efectuat controale care au dus la confiscarea unor arme periculoase și materiale pirotehnice, ce ar fi putut provoca daune considerabile.
Implicarea în securitatea națională
Concluziile procurorilor demonstrează că acțiunile lui Horațiu Potra și ale complicilor săi au avut un impact direct asupra securității naționale, creând o stare de pericol pentru ordinea constituțională. Aceste acuzații subliniază gravitatea situației și necesitatea de a menține stabilitatea democratică în România.
Publicația RFI va continua să urmărească acest caz și să informeze publicul cu privire la evoluțiile ulterioare în procesul lui Horațiu Potra și al complicilor săi.
