România a achitat chirie timp de 12 ani pentru ambasada din Libia, în ciuda faptului că nu mai are diplomați în această țară din…
România continuă să plătească chirie pentru ambasada din Libia
România a plătit chirie timp de 12 ani pentru ambasada sa din Libia, în ciuda absentei diplomaților români în această țară din anul 2014. Sumele acumulate până în prezent depășesc 400.000 de dolari, a declarat Oana Țoiu, ministrul de externe interimar. Aceasta a explicat că, deși personalul diplomatic nu mai este prezent, contractele de chirie nu au fost terminate cu rapiditate din motive de siguranță. În acest context, ministrul a subliniat că, în situații de risc, se preferă menținerea clădirilor închiriate pentru a facilita o eventuală întoarcere rapidă în zonă.
Auditul Ministerului Afacerilor Externe și posibilitățile de economii
Un audit recent realizat de Ministerul Afacerilor Externe a scos la iveală o serie de aspecte care ar putea fi corectate, generând astfel economii semnificative pentru bugetul național. Oana Țoiu a menționat că, din evaluările efectuate, se estimează că pot fi realizate economii de peste 5 milioane de euro pe an prin renovarea clădirilor deținute în străinătate, în locul plăților pentru chirii la alte imobile.
Exemple de clădiri care necesită renovare
Ministrul a subliniat cazuri concrete, precum o clădire din Washington, deținută de România, care are nevoie urgentă de renovare, dar pentru care se continuă plățile de chirie. De asemenea, o altă clădire din Bruxelles se află în aceeași situație, ceea ce generează cheltuieli nejustificate. Acest demers vizând renovarea este menit să optimizeze cheltuielile Ministerului Afacerilor Externe și să asigure o utilizare mai eficientă a resurselor publice disponibile.
Deciziile privind închiderea contractelor de chirie
Oana Țoiu a declarat că, deși în ultimii zece ani s-au făcut plăți inutile, se iau acum măsuri pentru a închide aceste contracte și a evita în viitor cheltuieli nefondate. Aceasta face parte dintr-o strategie mai amplă, care vizează îmbunătățirea gestionării bunurilor de stat și creșterea eficienței diplomatice a României în plan internațional.
