Elena Calistru la RFI: Progresele în statul de drept dispar fără presiuni externe.

Elena Calistru la RFI: Fără presiuni externe, nu mai vedem niciun progres în statul de drept

Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa, cunoscută sub denumirea Liberties, un ONG cu sediul la Berlin, a emis un raport pentru anul 2026, în care guvernele Bulgariei, Croației, Ungariei, Italiei și Slovaciei sunt caracterizate drept „demolatori” ai statului de drept. În contrast, România a fost clasificată, alături de Lituania, Cehia, Țările de Jos și Grecia, drept „stagnantă”, semnalând o lipsă de progres.

Elena Calistru, președinta organizației Funky Citizens, a declarat în cadrul unui interviu la RFI că, în prezent, situația statului de drept din România este instabilă, evidențiind că politicile adoptate nu sunt suficiente pentru a adresa problemele reale. Progresele anterioare în domeniul justiției au fost, în mare parte, rezultatul presiunilor externe, în special în perioada când Bucureștiul era sub monitorizare MCV.

Problemele actuale ale justiției din România

Calistru a subliniat că în România lipsește voința și majoritatea politică necesară pentru a rezolva problemele actuale. „În România, în acest moment, nu există o voință politică și o majoritate suficient de puternice pentru a adresa aceste probleme,” a spus ea. Aceasta a evidențiat că progresele înregistrate în domeniul statului de drept și al luptei împotriva corupției au fost influențate semnificativ de presiuni externe.

În cadrul discuției, ea a menționat vulnerabilitățile semnalate în raport, inclusiv influența politică indirectă și lipsa consolidării reformelor. „Un sistem de justiție care nu dă dovadă de independență în deciziile sale ridică semne de întrebare privind autonomia sa,” a adăugat Elena Calistru, referindu-se la deciziile ce au afectat cazurile de mare corupție. A semnalat, de asemenea, umbra de îndoială care planează asupra funcționării acestuia datorită manipulării proceselor judiciare.

Propuneri pentru îmbunătățirea sistemului de justiție

În ceea ce privește soluțiile pe termen scurt, Calistru a subliniat importanța ca Executivul să formuleze propuneri concrete pentru a adresa disfuncționalitățile actuale, care să fie discutate și aprobate de Parlament. A subliniat necesitatea implicării tuturor părților interesate, inclusiv a Înaltei Curți și Consiliului Superior al Magistraturii, în procesul de reformă.

În același timp, ea a evidențiat că justiția trebuie să fie considerată un serviciu public, ceea ce implică obligația de a purta o dezbatere publică transparentă, unde cetățenii și societatea civilă să fie implicați activ în căutarea celor mai bune soluții legislative.

Libertatea presei și influențele economice

Un alt aspect important abordat în raport se referă la libertatea presei, care este amenințată de presiuni economice și de mecanisme de finanțare opace. Elena Calistru a explicat că această situație generează îngrijorări cu privire la independența editorială. „Există o ipocrizie” în această privință, a afirmat ea, continuând să spună că principalii actori din media care primesc și oferă finanțări sunt în general mulțumiți de status quo.

Calistru a indicat că banii publici alocați presei, fie sub formă de subvenții, fie în contextul campaniilor electorale, sunt adesea utilizați de politicieni pentru a influența opinia publică prin intermediul mass-mediei, ceea ce necesită o transparență mai mare în finanțarea acesteia.

Concluzie

Intervențiile și preocupările exprimate de Elena Calistru se înscriu într-un context mai larg al discuțiilor privind statele de drept și democrația în România. Comunicarea acestor probleme nu este doar esențială pentru a atrage atenția asupra necesității schimbării, ci și pentru a încuraja cetățenii să se implice activ în procesul de reformă.