Elon Musk se află în fața propriilor ambiguități, într-un proces plin de tensiune.

ELON MUSK CONFRUNTAT CU PROPRIILE AMBIGUITĂȚI, ÎNTR-UN PROCES TENSIONAT

Elon Musk a susținut cu o intensitate remarcabilă apărarea sa miercuri, în timpul unui contra-interogatoriu în cadrul procesului împotriva OpenAI. Înfruntat de avocatul companiei care gestionează ChatGPT, Musk s-a văzut nevoit să răspundă la unele declarații anterioare ale sale, care contravin în mod flagrant viziunii sale despre a fi un binefăcător cu intenții filantropice, dar pe care l-ar fi trădat parteneri avide de câștiguri materiale. Comentariile au fost raportate cu atenție de corespondentul AFP.

În a doua zi a mărturiei sale, desfășurată la tribunalul federal din Oakland, acomodându-se cu privirile curioase ale celor din jur, Musk a reafirmat convingerea sa în spatele plângerii aduse împotriva rivalului său, Sam Altman, și a altor lideri ai OpenAI. Acesta a declarat: „Am oferit 38 de milioane de dolari pentru finanțare, fără să obțin vreun câștig, iar acești bani au fost utilizați pentru a construi o companie evaluată la 800 de miliarde de dolari. Am fost literalmente un idiot.”

Totuși, tonul său drastic s-a schimbat atunci când a fost supus întrebărilor punctuale formulate de avocatul OpenAI, Bill Savitt, care a reușit să-i dezvăluie iritarea. „Întrebările dumneavoastră sunt trăsnite. Sunt concepute să mă prindă în capcană”, a replicat el, iar Savitt, cu un glas rece, a răspuns: „Domnule Musk, sunteți un om strălucit. Întrebările pe care vi le pun cer răspunsuri simple, în mare parte cu da sau nu.”

În fața acestor acuzații, Sam Altman, aflat în primul rând, observând cu atenție fiecare gest al fostului său mentor, a rămas tăcut, iar alături de el, Greg Brockman, președintele OpenAI, își notase cu seriozitate observațiile pe un carnet galben.

În centrul acestui proces complex, Elon Musk îi acuză pe foștii săi parteneri de a fi deturnat scopul inițial non-profit al OpenAI, pe care a co-fondat-o în decembrie 2015, înainte de a decide să se distanțeze în 2018.

AMBIGUITATEA INTENȚIILOR LUI MUSK

Întrebările ce planează asupra sincerității lui Musk devin evidente: era oare el naiv în privința inevitabilității transformării OpenAI într-o entitate comercială, capacitatea de a susține dezvoltarea necesară inteligenței artificiale? Sau a încercat mereu să-și păstreze controlul absolut asupra direcției companiei? Bill Savitt a răscolit prin arhivele corespondenței sale din noiembrie 2015, în care Musk sugera că o structură comercială ar fi „probabil mai bine” pentru OpenAI.

Este important de precizat că Musk nu contestă ideea unei organizații hibride, ci susține că structura lucrativă a OpenAI ar fi devenit crucială. Într-un e-mail din decembrie 2016, el sugerează că transformarea OpenAI într-o entitate non-profit putea fi „o decizie greșită”. Această opinie a fost interpretată ca o simplă speculație și nu ca o convingere fermă, cum a încercat el să explice la tribunal.

Așadar, avocatul OpenAI a scos la iveală corespondența din septembrie 2017, unde Musk își exprima dorința de a deține 50% din acțiuni și majoritatea locurilor în consiliul de administrație, justificând această aspirație prin necesitatea de a controla dezvoltarea unei inteligențe artificiale ce ar putea reprezenta un risc mortal pentru omenire. „Dacă ar fi existat o decizie pe care o consideram extrem de proastă, aș fi putut să o opresc”, a afirmat el, asigurând că influența sa s-ar diminua în favoarea unei conduceri mai colective.

EVOLUȚIA OPENAI ȘI CONCURENȚA CU MUSK

Cu zece ani de la înființare, OpenAI s-a transformat într-un colos comercial, evaluat acum la 852 de miliarde de dolari, pregătindu-se pentru o listare spectaculoasă la bursă. Între timp, Elon Musk a devenit un rival direct, înființând xAI, firma sa de inteligență artificială, de la care a derulat modelul Grok, pe care l-a integrat ulterior în compania sa principală, SpaceX, care și aceasta se estimează că are o valoare de 1.250 de miliarde de dolari și aspiră la o listare publică.

Până la mijlocul lunii mai, judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers, cu ajutorul avizului consultativ al juriului, va analiza răspunsul la trei întrebări formulate de Musk: a încălcat OpenAI misiunea sa inițială filantropică? S-a îmbogățit pe nedrept? Au fost relațiile sale cu Microsoft în conflict cu reglementările antitrust?

Elon Musk cere, de asemenea, restabilirea statutului non-profit al OpenAI, ceea ce ar pune capăt posibilităților de listare la bursă, dar și înlăturarea lui Sam Altman și a lui Greg Brockman din funcții, precum și ruperea relațiilor cu Microsoft, având în vedere că directorul executiv al companiei, Satya Nadella, este programat să depună mărturie la începutul lunii mai.