Justiția Capturată: Cazul Republicii Moldova sub Plahotniuc
JUSTIȚIA CAPTURATĂ, CAZUL REPUBLICII MOLDOVA PE VREMEA LUI PLAHOTNIUC
Pe fundalul dezvăluirilor jurnaliștilor de la Recorder, România se află în fața unei întrebări cruciale: Cum de au fost achitați în mod repetat indivizi acuzați de furtul unor sume impresionate de bani? Ce mecanisme au dus la capturarea justiției în România? Un exemplu relevant este situația din Republica Moldova, care a suferit o transformare similară cu aproximativ 15 ani în urmă sub conducerea oligarhului Vlad Plahotniuc, așa cum explică jurnalistul Vitalie Cojocari de la Euronews România, în cadrul „Cronicii lui Vitalie”.
Publicat pe 11 decembrie 2025, articolul scoate la lumină o justiție moldovenească captivă, în care numeroși corupți au reușit să evite condamnările prin diverse subterfugii legale, cum ar fi prescripția. Această capturare a fost posibilă datorită complicității unor judecători obedienți, sub controlul unui grup din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), așa cum subliniază Recorder.
Ce nu este surprinzător pentru cititorii din România este că o astfel de poveste nu este nouă în spațiul post-sovietic. Specialiștii care doresc să înțeleagă acest fenomen ar trebui să se uite la justiția din Republica Moldova. Acest lucru s-a întâmplat cu mulți ani în urmă, perioada când Vlad Plahotniuc controla politica din țară cu o mână de fier.
Desigur, există diferențe între justiția din cele două țări, dar termenul de „justiție capturată” a fost utilizat frecvent la Chișinău cu mult înainte ca discuția să devină relevantă în România. Elementele din sistemul judiciar moldovenesc au fost adoptate în anumite privințe din cel românesc, existând un CSM care a subordonat justiția voinței lui Plahotniuc. Serialul „Plaha”, deși artistic și nu documentar, ilustrează în mod convingător modul în care judecătorii au fost manipulați pentru a răspunde intereselor oligarhului.
„Cine controlează justiția controlează întreaga țară”, spunea Plahotniuc, în timp ce își trimitea adversarii în spatele gratiilor și prelua afaceri, privatizând întreprinderi de stat. A fost nevoit să fugă după pierderea alegerilor, însă judecătorii săi au rămas la putere, opunându-se oricăror reforme. Deși noua putere proeuropeană a promis reabilitarea justiției, recunoașterea dificultăților de a implementa reformele a fost evidentă.
Astăzi, justiția moldovenească rămâne un punct vulnerabil în parcursul său spre integrarea europeană, lucru recunoscut și de autoritățile de la Bruxelles. În acest sens, președinta Maia Sandu a avut un rol activ, implicându-se personal în reformele necesare. De exemplu, în 2019, în calitate de premier, a efectuat o vizită surpriză la o reuniune a CSM unde a cerut curățarea sistemului judecătoresc de magistrați corupți și promovarea celor onești.
În 2023, într-o altă întâlnire a CSM, acum ca președinte, Maia Sandu a subliniat gravele nereguli din justiție. „Judecătorii nu au reușit să demonstreze că își doresc să facă justiție, ci mai degrabă să compromită acest sistem”, a declarat ea, evidențiind o problemă acută care afectează credibilitatea justiției.
În acest peisaj complicat, autoritățile din Chișinău au instituit o comisie specială de vetting, compusă din experți internaționali care evaluează integritatea judecătorilor și procurorilor cheie. Deși au existat critici, unii judecători care nu au reușit să treacă evaluările de integritate au fost eliminați din sistem, ceea ce sugerează un prim pas spre decontaminarea justiției.
Însă rămâne o întrebare fără răspuns: A reușit justiția din Moldova să scape de influența lui Plahotniuc? Este o chestiune de timp ca adevărul să iasă la iveală. Actualitatea arată că însuși Plahotniuc a fost adus în fața justiției, iar soarta sa depinde de abilitatea de a utiliza rețeaua de judecători capturați pentru a scăpa de acuzațiile formulate împotriva sa. Va putea să evadeze sau va fi condamnat, demonstrând astfel că justiția din Moldova și-a recâștigat independența? Rămâne de văzut!
