Rețea de acte false pentru cetățenii din ex-sovietic
INTERVIU RFI: REȚEA DE ACTE FALSE PENTRU CETĂȚENI DIN SPAȚIUL EX-SOVIETIC
Într-o amplă operațiune, autoritățile române au desfășurat șaptesprezece percheziții, inclusiv la instituții publice, în cadrul unui dosar de mare amploare care vizează obținerea frauduloasă de acte de identitate pentru persoane provenind din Rusia, Ucraina, Republica Moldova și alte state din fosta Uniune Sovietică. Conform celor relatate de news.ro, rețeaua implicată include funcționari publici și primari, având ca obiectiv facilitarea obținerii ilegale a documentelor românești. Aproximativ 300 de cetățeni ruși au reușit să obțină legitimări românești în mod fraudulos, dintre care 100 sunt oameni de afaceri din Federația Rusă și Ucraina, mulți dintre ei având averi multimilionare, conform informațiilor furnizate de Știrile ProTv.
Impactul asupra securității europene
Procurorii Parchetului General au descoperit că aceste persoane trăiesc acum în paradisuri fiscale, utilizând identități românești, după ce au plătit sume între 15.000 și 40.000 de euro pentru documentele obținute. Nicolae Țîbrigan, cercetător și președinte al think tank-ului New Data Academy, subliniază gravitatea situației: „Acest caz de corupție nu este doar o problemă locală, ci reflectă o tendință mai largă. Vorbim despre o transformare a identității românești și, implicit, a identității europene, într-o marfă vândută unor persoane cu putere financiară.” Astfel, buletinul și pașaportul românesc dobândesc o semnificație considerabilă, conferind nu doar libertatea de circulație în Uniunea Europeană, ci și accesul la conturi bancare, proprietăți și acoperire juridică pentru activități dubioase.
Extinderea rețelelor de corupție
În discuția despre amploarea acestor rețele, Țîbrigan afirmă că, potrivit celui mai recent raport Globe Tech, impactul asupra securității naționale este considerabil. „Serviciile secrete rusești, cum ar fi GRU și FSB, exploatează aceste vulnerabilități, recrutând vorbitori de rusă din zone precare sau cu antecedente penale, pregătindu-i pentru acte de sabotaj,” avertizează expertul. Acest tip de activitate subliniază o realitate alarmantă, în care cetățenii români (sau cei cu acte românești) pot fi implicați în elaborarea de strategii hibride de destabilizare a Uniunii Europene.
O poveste veche de corupție
Discuția nu este recentă. Țîbrigan aminteste că scandalurile legate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie datează din 2012, când mai multe grupuri corupte au fost investigate, dar fără rezultate semnificative. El spune că, în continuare, pe platformele online din spațiul de limbă rusă, circulă oferte pentru obținerea cetățeniei române contra sumei de 3.000-4.000 de euro. „Aceste activități nu sunt noi; au existat de zeci de ani și continuă să floteze sub radarul autorităților”, adaugă el.
Reacția autorităților și nevoia de schimbare
În acest context, întrebările despre eficiența acțiunilor autorităților devin tot mai presante. „De ce această situație este acum pe radarul guvernelor?” întreabă reporterul. Răspunsul lui Țîbrigan este simplu: Rusia a intensificat acțiunile de sabotaj în Uniunea Europeană. „România nu mai poate fi văzută doar ca o victimă colaterală; devine un nod logistic crucial,” avertizează el, subliniind că legislația de redobândire a cetățeniei este lacunară și controalele existente sunt superficiale.
Test de maturitate pentru România
Ceea ce este în joc nu este doar imaginea României, ci securitatea Europei în ansamblu. Țîbrigan concluzionează că problemele actuale ar trebui să devină un test de maturitate pentru statul român. „Trebuie să întărim verificările, iar statul să realizeze că un simplu buletin dat pe șpagă poate fi o verigă într-un lanț de riscuri de sabotaj și terorism,” afirmă el, spunând că aceasta este o oportunitate de a reevalua strategiile de securitate și de a implementa reforme necesare care să protejeze cetățenii români și europeni de asemenea amenințări.”
Acest caz nu trebuie tratat ca un simplu scandal local, ci ca un semnal de alarmă pentru întreaga Uniune Europeană. În următoarele săptămâni, atenția asupra acestei probleme ar putea determina schimbări esențiale în politica internă și în reglementările privind cetățenia.
