Ambulatoriile spitalelor de stat închise de Ziua Sănătății
Ambulatoriile spitalelor de stat închise de Ziua Mondială a Sănătății: simbolism sau ignoranță?
Decizia de a închide ambulatoriile spitalelor de stat din România pe 7 aprilie, chiar de Ziua Mondială a Sănătății, frizează absurdul și dezvăluie prioritățile complet greșite ale unui sistem sanitar copleșit de probleme. În loc să fie un moment al solidarității și celebrării sănătății publice, această zi capătă conotații amare pentru pacienții care și-au pierdut accesul la consultațiile de specialitate. Justificarea? O zi liberă pentru personalul medical, stipulată în contractul colectiv de muncă. Dar ce semnal transmite această decizie celor care depind de sistemul public?
Funcționarea sistemului medical, un echilibru precar
Camera de gardă, cabinetele medicilor de familie și policlinicile private rămân deschise. O veste bună, dar complet insuficientă. Pacienții care aveau programări în ambulatoriile spitalelor de stat sunt obligați să își amâne planurile medicale, amplificând astfel tensiunile dintr-un sistem deja defectuos. Un exemplu relevant este Spitalul Universitar din București, unde activitatea în centrele de evaluare COVID-19 și cabinetele de vaccinare a fost suspendată. Pe cine afectează cel mai mult această decizie? Pe cei care nu își permit consultații în mediul privat și sunt prizonieri ai unui sistem public lipsit de responsabilitate.
OMS la 75 de ani: celebrăm sănătatea sau ignorăm problemele?
Ziua Mondială a Sănătății ar trebui să fie o sărbătoare a progreselor în domeniul sănătății. Însă în România, această zi a scos la iveală încă o dată carențele sistemului. Închiderea ambulatoriilor exact în această zi simbolică arată o lipsă cruntă de prioritizare a sănătății publice. În loc să reflectăm asupra modului în care putem îmbunătăți accesul la tratamente și consultații, ne pierdem în gesturi simbolice lipsite de sens.
Ignorarea pacienților, un obicei național?
Decizia de a acorda o zi liberă personalului medical fără să existe un plan alternativ pentru pacienți denotă un amatorism administrativ greu de înțeles. Oare cei care iau astfel de decizii își imaginează cum este să ai o afecțiune cronică sau să depinzi de consultații regulate? Într-un sistem suprasolicitat, cu liste de așteptare interminabile, o asemenea hotărâre nu face decât să adâncească problemele. Alternativele oferite de cabinetele private sunt inaccesibile pentru mulți pacienți. Cine plătește prețul acestei incompetențe? Evident, cei mai vulnerabili.
Recunoașterea eforturilor personalului medical: un pretext sau o necesitate?
Nimeni nu contestă nevoia personalului medical de a beneficia de recunoașterea muncii prestate. Dar alegerea momentului și modul de implementare trădează o lipsă de respect față de pacienți. Cum ar fi dacă zilele libere pentru personal ar fi acompaniate de măsuri compensatorii, cum ar fi programe prelungite în următoarele zile sau deschiderea unor servicii de urgență suplimentare? Astfel, și angajații, și pacienții ar fi respectați. Dar nu, soluțiile realiste și echilibrate par să lipsească cu desăvârșire din vocabularul celor care conduc acest sistem defect.
Un sistem la răscruce
Închiderea ambulatoriilor de Ziua Mondială a Sănătății ar trebui să fie o lecție despre cum nu ar trebui gestionat un sistem public. Dar oare cine va învăța această lecție? Pacienții vor continua să sufere, iar decizii de acest fel vor continua să submineze credibilitatea unui sistem de sănătate deja fragil. Ziua Mondială a Sănătății ar trebui să fie un punct de plecare pentru o schimbare reală, nu o altă confirmare a eșecului. Din păcate, România rămâne blocată în acest cerc vicios al indiferenței și ineficienței, în care pacienții sunt doar victime colaterale.
Sursa: accentulzilei.ro/sanatate/ambulatoriile-spitalelor-de-stat-inchise-de-ziua-sanatatii/


