Cum este corect: „sănătate mentală” sau „sănătate mintală”?

„Sănătate mentală” sau „sănătate mintală” – o confuzie perpetuă care sfidează logica

Este greu de crezut că, în secolul XXI, o întrebare aparent banală despre terminologie poate sfârși într-o dezbatere aprigă și sfidătoare. Totuși, discuția despre „sănătate mentală” și „sănătate mintală” continuă să fie un teren al contradicțiilor, iar cei care conduc această polemică par să ignore subtilități esențiale ale limbii. Ce-i drept, nici documentele oficiale și nici limbajul cotidian nu contribuie la clarificarea dilemei.

Consiliul European se încăpățânează să utilizeze sintagma „sănătate mintală”. În același timp, pe site-urile clinice și în articolele medicale, cele două variante coexistă într-un amalgam care sfidează orice regulă a unității de stil. Rezultatul? O confuzie monumentală care reflectă lipsa unui consens lingvistic și profesional.

Dicționarele: o sursă de ambiguitate ironic precisă

Conform DEX, „mintal” își revendică origine în minte, fiind folosit în expresii precum „alienare mintală” sau „debil mintal”. Pe de altă parte, termenul „mental” plutește într-o sferă mai abstractă, asociată cu mentalitatea colectivă sau „calculul mental”. Totuși, chiar și dicționarele mai vechi dezvăluie o evoluție derutantă – utilizările tradiționale de altădată ale „mentalului” sunt astăzi etichetate ca inadecvate. Și uite așa se perpetuează un haos terminologic.

Cum ar putea publicul larg să navigheze prin aceste definiții contradictorii, când chiar experții lingviști par a fi incapabili să cadă de acord asupra sensului exact?

Contextul dictează preferința: între sănătate și procese cognitive

Realitatea este că fiecare termen își are locul și rolul, dar numai într-un context precis determinat. „Mintal” domină categoric în limbajul sănătății și afecțiunilor psihice – de exemplu, expresii ca „sănătate mintală” sau „boli mintale” sunt universal acceptate. În același timp, „mental” își găsește locul în procesarea cognitivă, precum în „capacitate mentală” sau „imagine mentală”. Totuși, aceste limitări nu sunt decât pe jumătate respectate în realitate.

DOOM, de exemplu, pretinde că „mintal” poate acoperi o gamă variată de domenii, incluzând procese cognitive și afecțiuni psihice. Durerea de cap vine din utilizarea încăpățânată a termenului „mental” în contexte improprii. De ce? Probabil, din comoditate sau lipsă de informare.

Impactul social al terminologiei greșite: o problemă a ignoranței colective

Lipsa rigurozității terminologice nu este doar o chestiune academică elitistă; ea poate avea consecințe concrete. Confuzia din comunicarea publică și medicală creează terenul fertil al mesajelor eronate. Cum să aștepți ca un pacient să înțeleagă diferențele fundamentale dintre cei doi termeni, când chiar factorii de decizie linguistică își bat joc de claritatea contextuală?

De aceea, documentele oficiale, articolele de specialitate și discursul public ar trebui să-și asume rigurozitatea lingvistică. Fiecare cuvânt greșit folosit nu doar că erodează claritatea, dar pune sub semnul întrebării credibilitatea celor care îl folosesc. Dacă suntem incapabili să formulăm clar concepte simple, ce șanse mai avem să abordăm probleme complexe?

Sursa: accentulzilei.ro/sanatate/cum-este-corect-sanatate-mentala-sau-sanatate-mintala/